Bozoviciul de Altadata

Cateva hobby-uri imi ocupa timpul de obicei. Destul de banale, nimic iesit din comun, sunt plictisitoare ca o dunga. De ceva vreme, insa, sunt foarte prinsa cu cea mai dragalasa colectie de carti postale vechi de pe planeta: Bozoviciul de Altadata.

Am descoperit absolut intamplator o carte postala cu Bozovici pe un site romanesc de vanzari si am cumparat-o, surprinsa sa constat ca, acum aproape 100 de ani, comuna asta nu numai ca reprezenta axul central al Vaii Almajului, dar suscita atat de mult interes pentru locuitorii ei si cei ce o tranzitau deopotriva, incat cineva a facut efortul de a crea ilustrate cu ea!

Ca orice colectie, a inceput cu o piesa. Una, prima, unica. A ajuns pe perete (sunt manelista din Rahova) si nici nu o s-o dau jos de-acolo prea curand, pentru ca arata bine, go figure! La scurt timp i-au urmat inca doua. Apoi inca doua, dupa care inca trei. In mai putin de o luna, colectia mea a crescut cat a altora… niciodata :P. Am denumit-o absolut neoriginal, dar extrem de la obiect „Bozoviciul de Altadata”, pentru ca exact aia e. Bozoviciul de acum 100 si mai bine de ani, complet diferit de ruina de acum.

Poate unii se intreaba ce e aia Bozovici (mnu e vorba despre fotbalistu’ cu acelasi nume 🙂 ) si de ce tocmai comuna asta si nu alta. Bozovici e o comuna din Banat (judetul Caras-Severin), unde s-au nascut niste oameni dragi mie.

Normal, o ilustrata e in drum spre mine chiar acum. Intotdeauna o sa fie una pe drum, pentru ca piese „noi” apar constant si se cer achizitionate. Preconizez ca o sa fie un numar limitat de ilustrate, e vorba totusi doar de o comuna, dar in mod cert o sa-mi ocupe o maaaare parte din timp.

Am trecut prin tot felul de faze. Am pierdut noptile pe site-uri de vanzari si mi-am exersat cele mai versate skills de google search, folosind keywords mai potrivite ca altele. Apoi am inceput sa selectez si sa prioritizez ilustratele. Clasicele trebuie inhatate imediat, in vreme ce cele din anii ’20 mai pot astepta pana la salariu. A urmat pagina de pe Facebook. Facuta pe genunchi, in creierii noptii, cand nu am avut astampar. Nu am ascultat de altii mai experimentati ca mine, care m-au sfatuit sa astept pana adun mai multe piese in colectie.

Interesant este ca foarte multe dintre ilustrate nu au fost circulate in Romania, ci in Ungaria. Am gasit pe cateva site-uri unguresti niste piese absolut fabuloase. Cea care imi e de departe cea mai draga e asta, circulata in anul 1899 la Budapesta. E o minunatie de ilustrata, pozata de sus (banuiesc eu, de pe Crast).

Experienta e absolut minunata, de la textele de pe verso (la cele clasice chiar si pe fata) si caligrafia eleganta pana la imaginile cu cladiri demult disparute, despre care noi, cei de acum, doar am auzit vorbindu-se. O sa mai scriu mult despre asta. Sunt abia la inceput.

Multe multumiri focsaniulvechi.ro pentru sfaturi, idei si tips & tricks 😉