Inception

Dupa plimbari extraterestre, pauze penibile si posturi care, din nou, scot „movie” din „bitchingthatmovie”, revin la metehnele caracteristice. In disperare dupa orice are un regizor, un scenariu, niste actori si se filmeaza cu camere de luat vederi, m-am aruncat asupra primului film iesit in cale. Si cum filmele care stau, asa, in cale, sa le iei in picioare, sunt americane, m-am impiedicat de Inception.

‘Nea Nolan are asa un potential in a te tine cu inima si coispe mii de alte organe in gat, iar pe final sa te dezamageasca. Nu pentru ca iti da un final la care nu te asteptai, din contra. Ti-l da tocmai p-ala la care te asteptai. P-ala la care te gandeai inca de la inceput si-ti spuneai „la dracu’, hai macar acum inselati-mi asteptarile, hai de data asta nu, hai altfel”. Fleosc.

Nu zic, filmul e peste media blockbusterelor de sezon. Ar putea fi chiar regele blockbusterelor, dar e departe de ceea ce numesc sfertodoctii la fiecare doua cuvinte „capodopera”.

Raman la parerea ca tatal, mama, unchiul, Dumnezeul  peste vise ramane Buñuel si atat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s