Razboiul Stelelor

Da, un alt film din seria lunga de filme la auzul carora tata s-ar tangui, cot la cot cu Odiseea Spatiala. Dintotdeauna am strambat din nas si am afirmat ca nu-mi place Razboiul Stelelor, fara sa pot spune de ce. De fapt, nici nu-l vazusem cap – coada niciodata. Pur si simplu ma nascusem cu ideea asta preconceputa. A, ba da, din nu stiu ce motive, spuneam ca e film pentru copii. M-am hotarat sa-i dau o sansa sau cel mult sa stiu totusi de ce nu-mi place, daca tot nu-mi place, vorb-aia.  Am luat-o cu cronologia logica, in ordinea numerelor de pe tricou, incepand cu trilogia cea mai recenta si sfarsind cu cele vechi. Descoperirea lui Anakin, evolutia lui, apoi transformarea in ala negru de respira greu si, in final, era ta-su, ma.

Am fost motivata sa duc episodul 1 pana la capat de prestatia lui Liam Neeson si a lui Natalie Portman. Iar restul de episoade, de inertie probabil. Eventual sa termin ce am inceput. Si cu liniute, ce am de spus, cam ca la Avatar:

– Intr-adevar, film pentru copii. E genul ala de pelicula care vine cu niste replici si nume memorabile, exotice dar usor de tinut minte, care prind la public si pe care copiii le folosesc afara, jucandu-se de-a staruars. Mei da fors bi uifiu.

– Trilogia noua – intriga slaba. Puteau sa prelucreze si sa slefuiasca mai cu sarg motivele pentru care Anakin trece de partea fortei intunecate si mai ales pentru care Padme moare. „E perfect sanatoasa dar nu vrea sa traiasca” nu e un motiv destul de bun pentru mine.

– Trilogia noua – continua cliseele din trilogia veche. Daca in trilogia veche nu erau chiar clisee, pentru ca in ’77 erau totusi o inovatie, seria cea mai recenta mesteca aceleasi stereotipii de intriga, de limbaj si de dramatism, nediferentiindu-se cu nimic de alte sf-uri din prezent. Noroc ca e un prequel al celebrului si reputatului Star Wars din ’77, desi nici asta nu-l spala prea bine.

– Trilogia noua – efecte speciale retusate, dar nu revolutionare. Am remarcat ca se luptau cu sabia mult mai rapid (spectaculozitate) si Yoda e mai sprinten (apropo, nu e un paradox sa-l sprijini pe Yoda in baston in viata de zi cu zi iar cand scoata sabia, sa zburde ca un tinerel? Just askin’ 🙂 ). Daca ar fi sa iau in calcul efectele, as paria tot pe prima serie.

– Trilogia veche – scenariu mai legat, parca, intrigi mai credibile (in limita bunului simt, oricum). Multa umplutura totusi, multi monstri inutili, doar asa, de spectaculozitate si de sporire a suspansului. La mine nu a prins. Jos palaria pentru efectele speciale de la vremea respectiva, totusi.

– Leia – extrem de enervanta. Ea era responsabila cu replicile „Let’s get outta here”, „It’s coming” si „It’s getting close, guys”.

– Sursa primara, izvor, cuib (cum vreti voi) de clisee pentru tooooaaate sf-urile si filmele de actiune care au urmat dupa. Star Wars poate fi numit turnesolul lor. Cam asta au inteles regizorii sa faca, sa preia, sa promoveze, sa continue, sa promoveze, uatevar.

– Daca e sa ma intrebati pe mine (ce bine ca nu o face nimeni totusi), tot Odiseea Spatiala ramane sf-ul suprem.

– Sunt fan Yoda! 🙂

Anunțuri

2 gânduri despre „Razboiul Stelelor

  1. bibilica spune:

    ce binca ai incarcat o poza cu mineeee

    kissuri

  2. bitchingthatmovie spune:

    Ce-i drept, de cand nu te-am mai vazut si nu am mai interactionat, am inceput sa am o perspectiva gresita asupra ta. Adica nu-s sigura ca asa arata bibilicile, dar na, am incercat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s