Anatomia lui Grey redivivus

Dupa ce a mancat si a baut in cantitati industriale timp de-o luna (sarbatori prelungite), serialul a reinviat. Scriu si eu in a saptea zi dupa scriptura, pentru ca, si asa, alt film nu am mai vizionat intre timp. Oricum, intre atatea flacari violet, atacuri parapsihopupu, mother caterpillar si astroloage prafuite invitate sa ne prezica din astre, parca orice subiect e mai bun de dezbatut.

Serialul reincepe in forta (cliseu de exprimare) cu despartirea lui Mark de Lexie, cu plecarea lui Teddy din cauza sentimentelor pe care le are fata de Owen si cu suspiciunea lui Derek la adresa sefului. Si ca in orice film american, toti se combina intre ei. Cu sticla de bautura intr-o mana si valiza in alta, Lexie se muta inapoi cu Alex in casa si, daca tot urmeaza sa imparta acoperisul de deasupra capului, s-au gandit ca e practic si la indemana sa-si imparta si ceva bacterii intime. Pe final, disperata ca ramane fara obiectul muncii si al placerii, Cristina fuge dupa Teddy si, fara sa-si dea seama, i-l da pe Owen in schimbul cardiologiei. Ei, nu e chiar asa de simplu, vom vedea vineri dimineata cum se scrie istoria.

Pe de alta parte, am stat si m-am intrebat de ce naiba ma uit eu la serialul asta. Pe cuvantul meu, e ca un drog. Are niste momente (inclusiv in episodul despre care tocmai am vorbit mai sus) absolut neveridice, rupte de realitatea pragmatica in care traim, idealiste, utopice, create pentru americanii tampiti care bun botul la sentimentalisme ieftine. In plus, se bat cap in cap cu alte idei perfect valabile. Ba se folosesc de elicopterul spitalului pentru a aduce unei bolnave fixiste un saman (!) de la taspe km departare (dupa care se plang ca nu au fonduri si refuza operatii care ar putea salva vieti), ba taie un genunchi pentru a incheia cariera sportiva a unui indecis. El ar fi vrut sa o incheie, dar nu asa, oricum, ci cumva independent de vointa lui, dintr-un motiv care sa tina de hazard, nu direct din initiativa sa… Te doare mintea. Si toate astea, izvorate din sufletul marinimos al doctorilor care, desi nu-si vad capul de problemele lor, au timp sa fie sentimentali si peste masura de umani cu niste pacienti picati de pe alte planete, lasi si nesiguri pe propria viata. Se pune mult prea mult accent pe sensibilitatea excesiva, pe latura inuman de umana, devin  previzibili in atitudinea pe care o vor avea fata de anumite situatii si ma enerveaza ca, in anumite momente, serialul pare a fi o ruda apropiata a fasaitorului si moralistului „Al Saptelea Cer”.  Il salveaza povestea personajelor si uite cum imi raspund singura la intrebare.

PS: Sper, in orice caz, sa nu abuzeze ca in Tanar si Nelinistit de permutari si combinari intre personaje, x se combina cu y si sora lui y e cu cutarica, care cutarica a fost cu z dar acum a pus ochii pe x, in timp ce z a divortat de y si o vrea pe sora etc etc etc 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s