Un Conte de Noel

De obicei nu judec un film din perspectiva frumosului si a uratului. Adica, de exemplu, „nu-mi place 4,3,2 pentru ca ne prezinta toate mizeriile si urateniile comunismului iar eu vreau sa vad numai roz, armonie, bine, pace si frumos”. Nu. Asa ceva nu o sa afirm niciodata pentru ca ar atrage dupa sine o alta prostie majora: replica „nu-ti place, nu te duci sa-l vezi”. Le urasc si le evit pe amandoua. Numai ca aseara, sub auspiciile aceluiasi frig de care vorbeam un articol mai jos, mi-a fost dat sa scrasnesc printre dinti un „nu-mi place ca-s numai frustrati tristi care-mi ridica tensiunea”. Cu un umor cinic, filmul Un Conte de Noel aduce in lumina o familie de ciudati, cu totii bolnavi in felul lor, fizic, psihic, sufleteste. De la mic la mare, nu scapa niciunul de flagel. Recunosc ca am rezistat eroic 2 ore si jumatate in frig, cu un film dezagreabil in fata ochilor. Singurul motiv pentru care nu am plecat a fost acela ca prietena cu care venisem il savura cu cinci perechi de ochi si nu am indraznit sa-i stric placerea. Un plus imens pentru Catherine Deneuve care arata senzational, mult mai bine decat paliturile mai tinere pe care le-a avut alaturi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s